Egy finn kutató szerint a moldvai csángók igénylik anyanyelvük újraélesztését

Egy finn kutató szerint a moldvai csángók igénylik anyanyelvük újraélesztését, ez az igényük sokkal élőbb, mint a finnországi számi vagy lapp közösségé.

Petteri Laihonen, a finnországi Jyvaskyla Egyetem tanára a Finn Tudományos Akadémia programja keretében kutatja 2016 óta a moldvai csángómagyar oktatási programot, a kutatás részleteiről a kolozsvári Babes-Bolyai Tudományegyetem (BBTE) Magyar Néprajz és Antropológia Intézetének szervezésében tartott vetített képes előadást csütörtök délután. Az előadást követően az MTI-nek elmondta: a finn állam minden támogatást megad a finnországi számi és lapp közösségnek anyanyelvük újraélesztéséhez, de a nekik szóló programok sokkal kevésbé sikeresek, mint a moldvai csángómagyar oktatási program.

A moldvai program keretében harminc moldvai településen mintegy kétezer gyermek tanul magyarul az iskolában, illetve délutáni foglalkozások keretében. Megjegyezte: motiváló tényező a magyar állam által nyújtott támogatás a program résztvevői számára, de enélkül is jelentős az érdeklődés a program iránt. Ennek nyitját abban látta, hogy a gyerekek játszva, énekelve szereznek magyar nyelvi kompetenciákat.

Petteri Laihonen elmondta: az általa vezetett kutatási program keretében magyar nyelvhasználati alkalmakat teremtenek a gyermekek számára, ezeket videofelvételeken dokumentálják, és a felvételek alapján elemzik a gyermekek viselkedését. Emellett interjúkat is készítenek az oktatási programban részt vevő tanárokkal. A kutató hozzátette: nagy segítséget jelent számára a moldvai Pusztinából származó Timaru Carina, a BBTE Magyar Néprajz és Antropológia tanszéke mesteri programjának a hallgatója, aki a moldvai csángómagyar oktatási programból nőtt ki és jutott el a kolozsvári egyetemre. Ő ugyanis úgy tud részt venni a gyerekekkel való foglalkozásokon, hogy nem tekintik idegennek.

A kutató szerint az lenne a kívánatos, hogy megmaradjon a csángó nyelvjárás Moldvában, de e nyelvjárás beszélői az irodalmi magyar nyelv alapjait is megtanulják, hogy Csíkszeredában vagy Budapesten is boldogulhassanak. Úgy vélte, a magyarokban növelni kellene a nyelvjárások iránti toleranciát, és tudatosítani kellene, hogy az a csángómagyar, aki beszéli a csángó nyelvváltozatot és a standard magyart, gazdagabb, mint az a magyarországi, aki csak az irodalmi nyelvet ismeri.

Potrivit unui cercetător finlandez, ceangăii din Moldova doresc revitalizarea limbii lor materne

Potrivit unui cercetător finlandez, ceangăii din Moldova doresc revitalizarea limbii lor materne, această dorinţă a lor fiind mult mai vie, decât cea a comunităţii sami din Laponia, Finlanda.

Petteri Laihonen, profesor la Universitatea Jyvaskyla din Finlanda, a cercetat, începând cu anul 2016, programul de educaţie dedicat ceangăilor din Moldova, în cadrul unui program al Academiei de Ştiinţe din Finlanda. Acesta a prezentat detaliile cercetării în cadrul unei prezentări însoţite de materiale video, joi după-amiază, în cadrul unui eveniment organizat de Institutul de Etnografie şi Antropologie Maghiară de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

La finalul prezentării a declarat agenţiei ungare de presă MTI că statul finlandez oferă tot sprijinul comunităţilor sami din Laponia, Finlanda, în vederea revitalizării limbii lor materne, dar programele adresate lor sunt mai puţin reuşite, decât programul educaţional dedicat ceangăilor din Moldova.

În cadrul programului din Moldova, aproximativ două mii de copii, din treizeci de aşezări moldoveneşti, învaţă în limba maghiară, la şcoală sau la cursuri de după-masă.

Profesorul finlandez a remarcat că sprijinul pe care statul maghiar îl oferă participanţilor este un factor motivaţional, dar interesul manifestat este mare chiar şi fără acest sprijin. În opinia sa secretul se află în felul în care le este predată maghiara, adică prin joacă şi cântece.

Petteri Laihonen a spus că în cadrul programului de cercetare pe care îl desfăşoară, copii au oportunitatea de a folosi limba maghiară. Aceste ocazii sunt documentate video, iar mai târziu, comportamentul copiilor este analizat în baza înregistrărilor. În plus, se realizează şi interviuri cu profesorii care participă la programul educaţional.

Cercetătorul primeşte un ajutor semnificativ din partea Carinei Timaru, masterand la Institutul de Etnografie şi Antropologie Maghiară de la UBB Cluj-Napoca. Ea este de origine din Pustiana şi a beneficiat în trecut de programul educaţional al ceangăilor, ca mai apoi să ajungă la facultate la Cluj-Napoca. Ajutorul acordat de ea constă în faptul că, provenind din zonă, reuşeşte să participe la cursurile copiilor, fără să fie privită ca o străină de copii.

În opinia cercetătorului, ar fi de dorit ca dialectul ceangăilor din Moldova să fie păstrat, dar în acelaşi timp vorbitorii acestuia să înveţe şi bazele limbii maghiare literare, pentru a se putea descurca la Miercurea-Ciuc sau la Budapesta. Potrivit acestuia, toleranţa maghiarilor faţă de dialecte ar trebui să crească în vederea conştientizării faptului că un ceangău care vorbeşte dialectul propriu, şi vorbeşte şi maghiara standard, este o persoană mai bogată, decât o persoană din Ungaria care cunoaşte doar limba literară.

facebook:

0 Komment