Kutatás: a sepsiszentgyörgyi románok jobban keresnek a magyaroknál, mégis elvándorolnának

Egy közvélemény-kutatás eredményei szerint a sepsiszentgyörgyi románok jobban keresnek és elégedettebbek a magyaroknál, mégis nagyobb arányban szeretnének elvándorolni, mint a magyar közösség tagjai.

A kolozsvári Nemzeti Kisebbségkutató Intézet által készített közvélemény-kutatás eredményeit csütörtökön mutatták be Sepsiszentgyörgyön, a kutatás megállapításairól a Maszol.ro portál írt.

A reprezentatív kutatás során a múlt év végén és 2019 elején 590 magyart és 217 románt kérdeztek helyzetéről és a román-magyar viszonyról.

A kutatás egyik megállapítása, hogy a románok jelentős többsége az állami szektorban, főként a fegyveres és biztonsági erőknél dolgozik, és lényegesen nagyobb a jövedelmük, mint a többségében versenyszférában dolgozó magyaroknak.

Amint a kutatást vezető Székely István Gergő elmondta: míg a közölt adatok alapján a magyar családokban az egy főre eső havi jövedelem 1384 lej (92 728 forint), addig a román családokban 1711 lej (114 637 forint).

A kutatás során megkérdezett magyarok többsége azt nyilatkozta, hogy Kovászna megyéből származik, míg a románok többségének származási helye Erdélyen kívüli. Bár a kutatás szerint a román közösség tagjai elégedettebbek és jobban keresnek a magyaroknál, nagyobb arányban vándorolnának el Sepsiszentgyörgyről.

A megkérdezett románok 32,6 százaléka nyilatkozta, hogy Románia más térségeibe költözne, a magyaroknak csak 5,1 százaléka tervezi az elvándorlást. Arra a kérdésre viszont, hogy tettek-e konkrét lépéseket is az elvándorlás ügyében, nagyon kevesen válaszoltak igennel.

Mindkét közösség tagjai szerint Sepsiszentgyörgyön jobb az etnikumközi viszony, mint az országban általában. A magyar közösség jogairól azonban merőben más véleményt fogalmaztak meg a megkérdezett magyarok és románok.

A sepsiszentgyörgyi magyarok többsége támogatja, hogy Sepsiszentgyörgyön legyen hivatalos nyelv a magyar, a románoknak viszont csak egyharmada fogadná ezt el. Míg a magyarok 80 százaléka erősítené a decentralizálást, a románok többsége a központosítást favorizálja.

A megkérdezett románok kétharmada csak az anyanyelvű kötelező oktatást és a kétnyelű feliratokat támogatja, elutasítja ugyanakkor a magyar nyelvű egyetemi oktatást, a különálló iskolákat, az anyanyelvhasználatot a közintézményekben és az autonómiát. Néhány százalékuk még a választhatóság jogát is megtagadná a magyaroktól. Székely István Gergő megjegyezte: az elutasított jogok többsége törvényben szavatolt közösségi vagy egyéni jog.

Antal Árpád, Sepsiszentgyörgy polgármestere szerint az adatok azt tükrözik, hogy a városban – de valószínű, hogy egész Székelyföldön – létezik egy foglalkoztatási jellegű etnikai diszkrimináció a magyar közösség hátrányára. A politikus azt mondta: nehéz elfogadni, hogy miközben a románok arra panaszkodnak, hogy keserű sorsuk van Székelyföldön, addig nagy részüknek állami munkahelye és magasabb jövedelme van, mint az ott élő magyaroknak.

A polgármester a románok többségének állami foglalkoztatottságával magyarázta, hogy míg a székelyföldi magyarok a decentralizációban, az erős önkormányzatokban hisznek, addig a régió román lakossága az erős államban érdekelt.

Sondaj: românii din Sfântu Gheorghe câştigă mai bine ca maghiarii, dar tot ar migra

Rezultatele unui sondaj de opinie au relevat că românii din Sfântu Gheorghe câştigă mai bine şi sunt mai mulţumiţi decât maghiarii, cu toate acestea dorinţa de a migra este mai mare decât în rândul comunităţii maghiare.

Rezultatele sondajului realizat de către Institutul pentru Cercetarea Problemelor Minorităţilor Naţionale din Cluj-Napoca au fost prezentate joi la Sfântu Gheorghe, datele fiind citate într-un articol publicat de către portalul de ştiri în limba maghiară Maszol.ro. Cercetarea sociologică reprezentativă pentru populaţia adultă din Sfântu Gheorghe a fost realizatâ la sfârşitul anului trecut şi îneputul acestui an pe un eşantion de 590 de repondenţi maghiari şi 217 români, care au fost întrebaţi despre propria situaţie şi despre relaţia româno-maghiară.

Una din concluziile sondajului a fost că majoritatea românilor lucrează în sectorul public, în special în cel al forţelor armate şi al securităţii, iar veniturile lor sunt semnificativ mai mari decât ale maghiarilor care lucrează preponderent în sectorul privat. Potrivit coordonatorului cercetării, István Gergő Székely: datele colectate arată că pe cap de familie, în cazul maghiarilor venitul este de 1384 de lei, în familiile de români suma creşte cu 324 de lei, ajungând la 1711 lei pe membru de familie.

Majoritatea maghiarilor chestionaţi au declarat că provin din judeţul Covasna, pe când majoritatea românilor s-au mutat aici din afara Transilvaniei. Cu toate că sondajul relevă că membrii comunităţii de români sunt mai mulţumiţi şi câştigă mai bine decât maghiarii, ar migra în număr mai mare decât maghiarii, din Sfântu Gheorghe. 32,6 la sută dintre românii chestionaţi au mărturisit că s-ar muta în alte regiuni ale României, procentul în cazul maghiarilor fiind de doar 5,1 la sută. Fiind însă întrebaţi dacă au întreprins paşi concreţi în sensul migrării foarte puţini au răspuns afirmativ.

Membrii ambelor comunităţi consideră că la Sfântu Gheorghe sunt mai bune relaţiile interetnice, decât media pe ţară. Despre drepturile comunităţii maghiare însă românii şi maghiarii chestionaţi au păreri complet diferite.

Majoritatea maghiarilor din Sfântu Gheorghe susţine ca în municipiu limba lor maternă să fie limbă oficială, însă doar o treime dintre români ar accepta acest fapt. 80 la sută dintre maghiari sunt pentru descentralizare, iar majoritatea românilor favorizează centralismul. Două treimi dintre români susţin doar învăţământul obligatoriu în limba minorităţilor şi inscripţiile bilingve, respingând totodată ideea învăţământului superior în limba maghiară, şcolile de sine stătătoare, folosirea limbii maghiare în instituţiile publice şi autonomia. Câteva procente dintre românii chestionaţi i-ar priva pe maghiari şi de dreptul de a fi aleşi. István Gergő Székely a remarcat: cele mai multe drepturi respinse sunt garantate prin lege în România.

Primarul muncipiului Sfântu Gheorghe, Árpád Antal, consideră că rezultatele arată că în urbea pe care o conduce – dar cel mai probabil, în tot Ţinutul Secuiesc – există o discriminare etnică la nivel ocupaţional în defavoare comunităţii maghiare. Politicianul consideră că este greu de acceptat că, în timp ce românii se plâng că au o soartă amară în Ţinutul Secuiesc, majoritatea lor au locuri de muncă bine plătite la stat şi câştigă mai bine decât maghiarii care locuiesc aici.

Edilul şef crede că ocuparea unui loc de muncă la stat de către majoritatea românilor explică de ce, în timp ce maghiarii din Ţinutul Secuiesc sunt interesaţi de descentralizare, cred în administraţii locale puternice, populaţia română din regiune are interesul de a avea un stat puternic centralizat.

facebook:

0 Komment